În dimineaţa zilei de sâmbătă, 2 decembrie, la ora 6.30, aproximativ 30 de tineri din comunitatea noastră aşteptau nerăbdători la poarta bisericii să pornească într-o excursie pe care mulţi dintre ei cu greu o vor uita. Deşi răceala şi diferitele probleme ivite între timp, au determinat aproximativ 15 tineri care se înscriseseră pentru excursie, să rămână la „vatră”, din grupul celor 30 porniţi la drum nu au lipsit entuziasmul şi pofta de viaţă.
După ce părintele paroh ne-a urat „Drum bun” şi ne-a lăsat în grija părintelui vicar, autocarul s-a pus în mişcare şi am pornit în viteză mare spre Valea Seacă pentru a ne ruga la mormântul părintelui Mihai Diac, despre care avem atâtea amintiri plăcute.
Drumul până la Valea Seacă, cu un popas de 15 minute la „Mara”, l-am parcurs în aproximativ două ore şi jumătate, în ciuda ceţii de afară. Ajunşi la destinaţie am străbătut pe jos aproape jumătate de oră drumul spre cimitir, pe uliţele satului, unele chiar pline de noroi.
La mormântul părintelui am lăsat florile pe care le adusesem cu noi de la Iaşi, ne-am rugat cu speranţa că într-o zi îl vom putea reîntâlni în lumea celor drepţi şi am făcut câteva fotografii.
Am pornit apoi spre Nicolae-Bălcescu, unde ne aştepta părintele Marian Dascălu, vicar în parohia noastră până în luna august. Am vizitat mai întâi grandioasa biserică de acolo, ne-am rugat „Îngerul Domnului” şi am intonat câteva cântece. L-am salutat, de asemenea, şi pe părintele paroh Ghiţă Cojocaru, i-am cântat câteva colinde, între care prima a fost „Deschide uşa, creştine”.
După ce am schimbat câteva cuvinte cu părintele Marian am pornit împreună cu el spre Sărata-Băi, pe un „drum de ţară”, iar acolo, la poalele „muntelui”, am încins un grătar pe care am aşezat delicioşii cârnaţi aduşi de la Iaşi şi oferiţi de părintele paroh. Părintele Marian, ca de obicei, a avut grijă de focul pentru grătar, precum şi de mult aşteptatul „pahar cu vin, ţuică şi felia de cozonac”. După ce ne-am bucurat împreună în jurul focului, întorşi la autocar, ne aşteptata o binemeritată „bătută” populară. Nu am putut rezista ispitei şi am întins pentru aproape 20 de minute o horă chiar lângă autocar.
Ultima destinaţie a traseului nostru a fost Parohia Bălţaţi, acolo unde este paroh pr. Iulian Ianuş, şi el fost vicar în parohia noastră. Ne-a întâmpinat cu braţele deschise în faţa casei parohiale, iar noi l-am colindat şi, asemenea părintelui Marian, i-am oferit şi lui un mare Moş Crăciun de ciocolată. Aici am participat şi la sfânta Liturghie, după care într-o sală de spatele bisericii ne aştepta un pahar cu vin, ţuică şi suc, precum şi multe farfurii cu gogoşi.
Spre ora 19.00 ne-am întors la Iaşi. Domnul a fost de partea noastră, pentru că la această excursie nu am prins nici barieră la calea ferată, nici autocarul nu s-a stricat, aşa cum se întâmplase la ultimele ieşiri, iar vremea a fost minunată. În autocar atmosfera a fost veselă, încărcată cu multe cântece şi glume.
Nu am putut să ne retragem spre casele noastre fără ca mai întâi să-l salutăm pe părintele paroh, să-i mulţumim şi să-i dorim un Advent binecuvântat. Celor care nu au reuşit să vină împreună cu noi îi putem mângâia doar arătându-le câteva fotografii.
[nggallery id=56]
Lasă un răspuns