Tineri participanţi la Ziua prieteniei

Timp de trei zile, un grup de 10 tineri şi tinere din parohia noastră am avut bucuria de a participa la Casa Surorilor Asumpţioniste din Izvoare (Bacău) la Ziua prieteniei. Am pornit din Iaşi vineri, 23 martie 2007, după-amiază, curioşi şi dornici de a cunoşte oameni şi locuri noi. Peste noapte am fost găzduiţi în Mănăstirea „Sfânta Monica” din Izvoare (fetele) şi la Mănăstirea Părinţilor Asumpţionişti din Mărgineni (băieţii).

A doua zi, sâmbătă, ne-am reîntâlnit cu toţii la Izvoare. Acolo sosiseră între timp tineri din mai multe colţuri ale Moldovei: Iaşi, Luncaşi, Sagna, Bacău. Tema principală a întâlnirii a fost „Spiritul de sacrificiu mai este o valoare pentru tânărul de astăzi?”. Astfel, timp de o zi, am încercat să găsim împreună răspunsul la această întrebare.

Ziua a fost plină de activităţi, a căror scop a fost înţelegerea cuvântului sacrificiu. Din acest punct de vedere, între momentele cele mai semnificative sunt mărturiile fratelui Marc, un canadian venit în România pentru ajuta bătrânii bolnavi, şi ale Feliciei, o tânără, care a avut curajul să stea de vorbă cu deţinuţii din penitenciare pentru a-i ajuta moral. Aceste experienţe l-au făcut pe părintele Gică, îndrumătorul nostru spiritual în această zi, să ne întrebe: „Câţi dintre voi sunteţi dispuşi să faceţi un sacrificiu şi să mergeţi cu Marc sau cu Felicia?”. Nimeni nu a ridicat mâna… iar părintele probabil că a rămas puţin dezamăgit.

Jocurile interactive şi cântecele nu au lipsit din programul acestei zile minunate, ce ne-a ajutat să ne cunoaştem mai bine între noi. Reculegerea s-a încheiat prin exprimarea din partea fiecărui participant a propriei impresii referitoare la modul în care percepe sacrificiul şi prin exprimarea unei intenţii de rugăciune, îmbogăţindu-ne în felul acesta starea spirituală.

Duminică a sosit şi momentul despărţirii de acei oameni minunaţi, însă nu şi de experienţele trăite acolo. Aceste experienţe vor rămâne mereu în sufletul nostru pentru a le împărtăşi şi altora: sacrificiul înseamnă a uita de tine pentru a te gândi la alţii, la cum ai putea contribui la fericirea lor, care de fapt e adevărata ta fericire.

Andreea Gheţ

[nggallery id=70]