Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor – a cincea zi

Al cincilea moment de rugăciune comună din cadrul Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creştinilor a avut loc marţi, 20 ianuarie 2008, ora 17.00, în biserica romano-catolică „Sfântul Anton” din Iaşi. Celebrarea ecumenică a fost prezidată de pr. Iosif Comoraşu, parohul comunităţii „Sfântul Anton”. La celebrare au participat 10 preoţi romano-catolici şi cinci preoţi ortodocşi. Lor li s-au alăturat în rugăciune credincioşi, atât catolici cât şi ortodocşi, prezenţi într-un număr mare la celebrare.

Rugaţi-vă fără încetare cu o inimă răbdătoare
„Să aveţi răbdare faţă de toţi” (1Tes 5,14).

Celebrarea a fost alcătuită din trei momente principale: actul penitenţial de cerere de iertare pentru păcatele săvârşite, mai ales pentru cele împotriva unităţii, pentru celebrarea cu evlavie a momentului de rugăciune, ascultarea cuvântului lui Dumnezeu şi rugăciunea Tatăl nostru, învăţată de la Isus.

Lectura I, luată din Cartea Exodului (17,1-4), în care poporul israelit a cârtit împotriva lui Moise şi a Domnului din cauza setei care îi chinuia, a fost proclamată de pr. ortodox Bogdan Stavarache, iar a II-a lectură, luată din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Tesaloniceni (5,12a.13b-18), a fost proclamată de pr. Mihai Mărgineanu, paroh la biserica ortodoxă „Toma Cozma” din Iaşi. Fragmentul evanghelic luat din Evanghelia după sfântul Luca (18,9-14), în care Isus învaţă despre atitudinea omului în rugăciune prin intermediul parabolei fariseului şi vameşului, a fost proclamat de pr. diacon Mihai Savin, de la Institutul Teologic „Sfântul Iosif” din Iaşi.

În cuvântul de învăţătură, pr. Mihai Mărgineanu, făcând referinţă la tema Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creştinilor, „Rugaţi-vă fără încetare”, a afirmat că la o sinceră şi atentă cercetare a conştiinţei noastre fiecare poate observa că aceasta este mai degrabă un deziderat. Auzim adesea expresia „omul modern nu mai are timp să se roage”, încât ne întrebăm: „De vreme ce nu mai am timp să mă rog, cum oare mai este posibil să mă rog fără încetare?” Cu o astfel de gândire s-a ajuns la a considera rugăciunea apanajul monahilor, al eremiţilor, al călugărilor, al celor mai bisericoşi, al celor care nu reuşesc să se descurce singuri şi apelează la Dumnezeu. Cum ar putea omul de astăzi să se roage fără încetare? Răspunsul îl poate oferi într-o dublă direcţie parabola vameşului şi fariseului care a fost lecturată la celebrare. Rugăciunea se petrece în intimitatea sufletului. Rugăciunea vameşului a căpătat în spiritualitatea ortodoxă o formă mai elaborată şi a devenit o formă de rugăciune neîncetată. Rugăciunea smerită a vameşului a făcut ca acesta să se întoarcă mai îndreptăţit.

Părintele a mai adăugat că atunci când vorbim despre desăvârşirea noastră întotdeauna mai este mult loc pentru mai bine. Este foarte importantă sinceritatea cu Dumnezeu şi cu sine însuşi atunci când omul se roagă. Atitudinea noastră, faptele noastre, manifestările noastre trebuie să fie o prelungire a rugăciunii.

După cuvântul de învăţătură a urmat rugăciunea pe care ne-a învăţat-o Domnul nostru Isus Cristos, Tatăl nostru. La acest moment al celebrării, preoţii de la altar şi credincioşii din biserică s-au rugat împreună ţinându-se de mână. După acest moment, corul bisericii „Sfântul Anton” a intonat cântecul „Ce bine e când fraţii”, iar corul bisericii ortodoxe „Bărboi” a cântat „Ave Maria” de Anton Bruckner.

La sfârşitul celebrării, pr. Iosif Comoraşu, amintind că sfântul Anton este rugat în mod special în ziua de marţi, a spus că este bine să îi prezentăm lui Dumnezeu prin mijlocirea acestui sfânt cererile noastre de unitate, de pace, de linişte şi de succes la examenul dat în faţa lui Dumnezeu la momentul de rugăciune comună.

După binecuvântarea finală, pr. Comoraşu a menţionat că următoarea întâlnire de rugăciune va avea loc joi, 23 ianuarie, la biserica Bărboi.

Maricel Bulai

[nggallery id=90]