Programul zilei a constat în următoarele momente: totul a început cu o Sfântă Liturghie, apoi după liturghie a urmat un întreg spectacol cu o scenetă a liceenilor, urmată de un vals susţinut de doi tineri din parohie, o scenetă a copiilor, iar totul s-a încheiat pe un ton vesel, cu două dansuri populare româneşti.

Pentru că acest an liturgic este dedicat familiilor, sub îndemnul „Familie, devino ceea ce eşti”, atât tinerii cât şi copiii parohiei noastre s-au gândit să nu treacă cu vederea această sărbătoare din data de 26 decembrie 2010 intitulată şi Sfânta Familie: Maria, Isus şi Iosif. În acest scop s-a organizat un spectacol special pregătit pentru toate familiile din parohia noastră, dar mai ales pentru acele familii ce au aniversat 10, 25, respectiv 50 de ani de la căsătorie.

La Sfânta Liturghie de la ora 11 au participat familiile în cauză, fiind binecuvântate de către parohul Alois Farţadi. Le-a urat prin această ocazie mulţi ani fericiţi şi cu multă sănătate, pentru a simţi bucuria de a fi mereu împreună, asemenea Sfintei Familii din Nazaret, care este pentru noi toţi un model de unitate, statornicie şi iubire.

După slujbă au urmat emoţiile spectacolului dedicat acestor familii ce avea să se desfăşoare la subsolul bisericii. Pentru început părintele paroh a înmânat diplome familiilor sărbătorite, pe când în spatele cortinei liceeni se pregăteau de sceneta intitulată „Renaşterea speranţei”.

O zicală spune ca speranţa moare ultima şi aşa ar trebui să fie şi în gândurile noastre; iar dacă aceasta pare să fi pierit, trebuie să ne agăţăm de orice scânteie pentru a o reaprinde, pentru a o face să renască în inimi. Acesta a fost mesajul transmis de liceeni prin momentul lor scenic.

A urmat apoi un vals condus de doi tineri din parohia noastră. În timp ce valsul îşi urma ritmurile, din culise animatorii pregăteau copii pentru scenetă. Copilaşii ne-au reamintit de bucuria „Naşterii Pruncului Isus” printr-un mod de exprimare în versuri.

Identitatea fiecărui popor şi bogăţia sa culturală se reflectă totodată prin datinile, obiceiurile şi tradiţiile lui. Tot aşa, frumuseţea tradiţiilor româneşti este încă vie prin muzica populară, costumele specifice şi dansul tradiţional. Aşadar, momentul mult aşteptat de toţi a fost cel al dansurilor populare. Pentru că tinerii ţin la tradiţie, s-au antrenat din timp şi i-au invitat pe toţi la două dansuri: Ciobănaşul şi Ciuleandra.

La finalul spectacolului mulţumirile nu au putut să lipsească, de aceea le mulţumim şi noi părintelui paroh Alois Farţadi şi preotului vicar Ionuţ-Eremia Imbrişcă pentru disponibilitatea de care au dat mereu dovadă şi pentru sprijinul acordat. Cu toţii împreună, am făcut ca această zi să fie cu adevărat specială şi cu siguranţă ne vom aminti cu plăcere de aceste clipe petrecute împreună, ca într-o familie, atât cei mari, cât şi cei mici.

Amalia-Maria DIAC

[nggallery id=148]