Pe data de 13 iunie 2013, în întreaga lume creştină, şi nu numai, răsună un singur glas: „Slavă ţie O, Sfinte Antoane!”. Alături de ei, şi noi, îl cinstim astăzi pe cel ce este mijlocitorul şi patronul parohiei noastre, marele făcător de minuni, Sfântul Anton de Padova.
Hramul bisericii reprezintă pentru noi momentul ideal pentru a-i mulţumi sfântului Anton de Padova pentru ajutorul său şi pentru minunile pe care le înfăptuieşte atât de des în vieţile noastre, a acelora care îl cinstesc şi care, mai mult, doresc să-l imite. Şi cum putem să-l cinstim mai frumos pe sfântul Anton dacă nu printr-o participare cu evlavie la sfânta Liturgie în sărbătoarea sa?
În parohia noastră, sfânta Liturghie solemnă a fost celebrată la ora 18:00 de către episcopul auxiliar Aurel Percă în comuniune cu părintele paroh Alois Farţadi, a preoţilor vicari Ovidiu-Ciprian Solomon şi Gabriel Sascău, şi cu ceilalţi preoţi invitaţi din seminariile din cadrul parohiei, seminarul Don Orione şi Institutul teologic romano-catolic Sf. Iosif, în frunte cu părintele rector Benone Lucaci, însă şi cu preoţi din parohiile învecinate.
Împreună am reuşit să creem o atmosferă de mare sărbătoare, un timp cu adevărat binecuvântat, în care ne-am lăsat înălţaţi, ajutaţi fiind şi de solemnitatea cântărilor liturgice ale corului de tineri, Jubilate, care au cântat împreună cu corul adulţilor.
Sfântul Anton este, aşa cum ne-a explicat atât de frumos şi părintele predicator Laurenţiu Dăncuţă, un om pentru oameni. De aceea ne încredinţăm mijlocirii şi ocrotirii sale, deoarece nu ne lasă neajutoraţi la picioarele sale, ci ne ridică şi ne arată calea spre Isus, pe care-L ţine în braţe, dorind să ni-L ofere fiecăruia dintre noi. Calea spre Isus sfântul Anton ne-o arată prin floarea crinului, simbol al unui suflet pur şi plin de parfum care doreşte să se dăruiască celorlalţi.
A-l cinsti pe sfântul Anton de Padova înseamnă a-l imita, iar noi ne-am arătat diponibili participând la sărbătoarea sa cu sufletul, pe care dorim să-l oferim şi să fie asemenea crinului pe care l-am prezentat înaintea Domnului pentru a-l sfinţi şi a-l încununa. Ce căutăm la cest sfânt? Iată o întrebare la care fiecare trebuie să răspundă în mod personal şi cu sinceritate. Dragostea faţă de Dumnezeu, cinstirea faţă de sfântul Anton de Padova, se arată prin gesturile noastre de zi cu zi.
Trebuie să învăţăm să scăpăm de egoism şi să ne deschidem celor de lângă noi, unde Îl vom descoperi pe Dumnezeu. Un astfel de gest mic l-am facut şi prin participarea la procesiunea de la sfârşitul sfintei Liturghii, unde noi l-am arătat lumii ca model şi exemplu pe cel pe care îl cinstim. „Mergi şi fă şi tu la fel!” (Lc 10, 37).
Drept mulţumire sfântului Anton ne propunem să păstrăm neofilit crinul sufletului nostru şi să-l facem să crească, prin mici gesturi de iubire oferite celorlalţi, până vom ajunge la adevărata lui splendoare, în grădina plină de flori a cerului.
Scurtă impresie: „Hramul bisericii este întotdeauna o ocazie potrivită pentru toţi membrii comunităţii (copii, tineri, adulţi şi preoţi) de a fi o gazdă bună pentru cei care vin la sarbătoare. Celebrarea Sfintei Liturghii însoţită de cântarea minunată a corului a adus o cinste deosebită patronului bisericii sfântul Anton de Padova dar şi o trăire intensă a celor care au fost prezenţi. Personal m-am simţit foarte bucuros că fac parte din Biserica vie a lui Cristos care se roagă şi cântă pentru a-i aduce laudă lui Dumnezeu prin sfinţii săi.” (preot participant)
Marius Ciobanu
[nggallery id=234]
Lasă un răspuns