Tema rugăciunii pentru unitatea creștinilor de anul acesta este „Dreapta ta, Doamne, s-a glorificat prin putere” (Ex 15,6). Având în vedere această nevoie de flexibilitate, credincioşii sunt încurajaţi să considere aceste evenimente ca o invitaţie de a găsi şi alte ocazii, de-a lungul anului, pentru a exprima gradul de comuniune pe care Bisericile l-au atins deja, precum şi pentru rugăciunea făcută împreună, astfel încât în cele din urmă să se ajungă la unitatea deplină a Bisericilor, dorită atât de mult de Cristos.

În parohia noastră, s-a desfășurat duminică, 21 ianuarie 2018, de la ora 17:00, a patra zi a octavei de rugăciune pentru unitatea creştinilor, fiind prezent PS Petru Gherghel, preoți din diferite parohii vecine, dar și persoane consacrate. Credincioșii au venit în număr mare și ne-am rugat împreună pentru ecumenism.

La cuvântul de învățătură, părintele Fabian Doboș a vorbit despre speranța care nu moare niciodată. De aproape 110 ani lumea se roagă pentru unitate, iar acest lucru trebuie făcut în continuare căci cea mai mare slăbiciune este să renunți. Dumnezeu este atent și șterge lacrimile de sudoare, de muncă, de tristețe și ne face o mare surpriză: ne dăruiește lacrimi de fericire.

Fericitul Anton Durcovici spunea „va veni un timp frumos pentru acest popor”, iar un vis devine realitate abia după ce ne trezim, după ce conștientizăm și după ce muncim, adică ne rugăm. Prima rugăciune pentru ecumenism a făcut-o Isus, iar noi trebuie să continuăm ceea ce a început, căci fără rugăciune, nu există speranță.

Tema propusă pentru acest an celebrează împăcarea, care ne este oferită printr-o manieră irevocabilă de către credinţa noastră în Isus Cristos. Dragostea pentru Cristos este forţa mişcătoare care ne face să depăşim diviziunile dintre noi şi ne împinge către acte de reconciliere. Prin lectura psalmilor şi prin cânt, noi ne adunăm în numele lui Isus pentru a lăuda minunile Domnului. Ne mărturisim păcatul diviziunii şi cerem iertare. Proclamarea cuvântului lui Dumnezeu subliniază acţiunea reconciliatoare a lui Cristos: „unul singur a murit pentru toţi” (v. 14). Credincioşii răspund acestei veşti bune acceptând să devină apostoli ai reconcilierii.

Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor continuă și chiar dacă pe 25 ianuarie ea se va încheia, rugăciunile noastre să continue.

Fotografiile le puteți vizualiza aici.

Informații istorice:

În emisfera nordică, Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor se celebrează între 18 şi 25 ianuarie. Aceste date au fost propuse în anul 1908 de către Paul Wattson, astfel încât să acopere perioada dintre sărbătoarea sfântului apostol Petru şi cea a sfântului apostol Paul. Această alegere are deci o semnificaţie simbolică. În emisfera sudică, acolo unde luna ianuarie coincide cu perioada vacanţei de vară, se preferă a se stabili o altă dată, de exemplu, în apropierea zilei în care se celebrează Coborârea Duhului Sfânt (dată sugerată de mişcarea „Credinţă şi Constituţie” în anul 1926) – alt moment semnificativ pentru unitatea Bisericii.

În anul 1517, Martin Luther a exprimat anumite rezerve asupra aceea ce el a considerat a fi abuzuri ale Bisericii epocii sale, publicându-şi cele 95 de teze. În anul 2017 s-au împlinit 500 de ani de la acest eveniment determinant pentru mişcările reformatoare, care a marcat viaţa Bisericii apusene timp de mai multe secole. În acelaşi timp, acest eveniment nu a încetat să stârnească controverse în relaţiile interconfesionale în Germania, cu precădere în cursul ultimilor ani. Biserica Evanghelică (protestantă) din Germania (Evangelische Kirche in Deutschland, EKD) s-a pregătit pentru celebrarea acestui eveniment încă din anul 2008, abordând în fiecare an un aspect particular al Reformei, de exemplu, Reforma şi politica sau Reforma şi educaţia. EKD a invitat, la diferite niveluri, partenerii săi ecumenici să contribuie la solemnităţile dedicate evenimentului din anul 1517. Bisericile şi comunităţile creştine pot încorpora rugăciuni sau alte texte propuse în Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor în propriile lor celebrări liturgice.

Corneliu-Iulian Sava