27sabaoani03Hop şi noi şi într-o lume misionară, care în trecut ni se părea cam bizară. Cum am reuşit? Pe scurt vă vom povesti ce s-a întâmplat în ziua de 21 octombrie 2007, duminica închinată misiunilor, zi ce a fost aleasă pentru a o petrece într-un mod mai deosebit decât celelalte zile de către tinerii din comunitatea Sf. Anton, Iaşi. Astfel cu gânduri măreţe am pornit spre Săbăoani, loc ce avea să ne ajute să aflăm multe informaţii utile despre viaţa de misionar.

Ziua am început-o cum nu se putea mai bine: cu o sfântă Liturghie. Pe lângă cântecele, darurile şi devotamentul tineri pentru reuşita acestei Liturghii speciale, am avut ocazia să reflectăm cu ajutorul predicii părintelui Petru Tamaş la faptul că oricine poate deveni misionar printr-o simplă rugăciune.

Datoria de a ne ruga ne-a fost insuflată şi după ce am urmărit câteva informaţii despre sărăcie şi consecinţele ei în Africa, dar am constatat şi modalităţile de a-i ajuta pe aceşti oameni săraci să treacă peste acest impas, mai ales prin conştientizarea existenţei lui Dumnezeu. Am rămas impresionaţi de cele câteva milioane de oameni ce au nevoie de ajutorul nostru până nu va fi prea târziu. De asemenea am avut ocazia de a cunoaşte, prin derularea imaginilor, românii din Dieceza de Iaşi ce muncesc în teritoriile de misiune: Pr. Eugen Blaj, Pr. Isodor Mârţ etc. Scopul acestor statistici, de care am rămas marcaţi, a fost de a înţelege de ce este nevoie de misionari şi cum am putea contribui la construirea unei lumi mai bune. Cuvintele meditative ale unor mari misionari ne-au ajutat să înţelegem că spiritualul e mult mai important decât materialul.

27sabaoani01Concepţia creştină despre misionari am reuşit să o înţelegem mai bine datorită tinerilor din comunitatea Săbăoani, care ne-au pregătit o mică scenetă: convertirea lui Saul pe drumul spre Damasc. Această scenetă ne-a oferit posibilitatea de a remarca puterea cuvântului lui Dumnezeu asupra oamenilor, mai ales marea schimbare din viaţa sfântului apostol Paul. Dintr-un prigonitor al creştinilor a fost transformat într-un vas de iubire, ce avea să fie răspândit în întreaga lume. Am putea considera că datorită acestui sfânt noi astăzi suntem creştini, fapt pentru care ar trebui să-i mulţumim cum nu se poate mai frumos, decât printr-o rugăciune.

Am fost încântaţi să dăm ascultarea cuvintelor unui student (John), care a fost plecat în Kenya timp de 6 luni. Talentul de bun povestitor ne-a acaparat atenţia, unii dorindu-şi chiar să meargă, măcar pentru puţin timp în Kenya. Am înţeles mai bine atât sărăcia materială de pe acele tărâmuri şi am avut şi deosebita plăcere să remarcăm înţelepciunea, precum şi receptivitatea băştinaşilor, în pofida situaţiei sociale precare.

27sabaoani02Micile pauze dintre toate aceste evenimente ne-au ajutat să ne apropriem mai mult unii de alţii cântând, dansând, dar mai ales acumulând noi cunoştinţe privind modul de organizare a tinerilor în comunităţile de care aparţinem. Prin scurta plimbare până la biserica nou construită, Regina Sf. Rozariu, am fost impresionaţi de primii fulgi de nea, ce ne însoţeau în această zi deosebită. Ajunşi în noul lăcaş, emoţionaţi de frumuseţea şi mai ales de măreţia ei, nu ne doream altceva decât să o putem îmbrăţişa, dorinţă posibilă doar prin rugăciune.

Misiunea noastră s-a încheiat printr-o adoraţie. Încărcaţi de informaţii privind viaţa misionară, nu am putut decât să ne gândim la misionarii care vor să ducă cuvântul Domnului celor care n-au auzit de el.

Dar orice început are şi un sfârşit. Astfel timpul ne amintea că trebuie să ne despărţim de tinerii din Săbăoani, minunaţi prin spiritul lor organizatoric. Cu cât ne apropriam de casă, cu atât parcă nu puteam realiza că toate acestea s-au întâmplat în duminica misiunilor. Nu-i nimic, căci într-o zi ne vom revedea, dar până atunci putem reflecta şi ne putem ruga pentru ca misionarii să aibă puterea fizică şi morală în a răspândi ceea ce noi deja ne bucurăm din plin că avem, de faptul că l-am cunoscut pe Isus şi nu ne rămâne decât să-l iubim.

[nggallery id=83]