Evanghelia de astăzi subliniază răbdarea lui Dumnezeu, care, deși deține în mâinile sale toată puterea, se dovedește a fi îngăduitor și răbdător cu creatura sa umană care e slabă și ușor cade în păcat. Această atitudine a lui Dumnezeu este în dezacord cu intoleranța noastră obișnuită, cu judecățile noastre negative despre semenii noștii și cu nerăbdarea noastră care ne duce la descurajare și la o sau atitudine de neîncredere.
Prezentând parabola neghinei din mijlocul grâului, Isus dă un răspuns clar fariseilor, care se credeau a fi cei mai buni credincioși. După părerea lor, numai „puritanii” puteau constitui comunitatea alianței cu Dumnezeu. În schimb, Isus stătea alături și de cei păcătoși și se aflau în anturajul său și oameni care erau disprețuiți și chiar urâți de către popor. Cel mai elocvent este cazul vameșului Levi, devenit apostolul și evanghelistul Matei. De ce nu făcea Isus o selecție? Pentru că el a venit să-i cheme pe toți oamenii la mântuire și pentru că mai mare bucurie este în ceruri pentru un păcătos care nu are nevoie de convertire (cf. Lc 15,7.10). Potrivit învățăturii lui Isus, răbdarea lui Dumnezeu așteaptă ca recolta să ajungă la maturitate și abia pe urmă, la judecata finală, separă grâul de neghină, oile de capre. Abia atunci va apărea comunitatea sfântă a lui Dumnezeu. Până la acel eveniment, este necesar să considerăm ca fiind falsă orice fel de nerăbdare și să așteptăm recolta să ajungă la maturitate. Așadar, suntem în fața unei parabole cu caracter escatologic, ca și în cazul însămânțării cuvântului împărăției, despre care ne-a vorbit evanghelia din duminica trecută. Secerișul este o imagine clasică a judecății lui Dumnezeu, iar acum e timpul răbdării lui Dumnezeu. De această idee este legată și prima lectură, luată din cartea Înțelepciunii. Pericopa confirmă aceste atribute ale lui Dumnezeu: Dumnezeu este drept și milostiv, puternic și răbdător. „Doamne, (…), te arăți îngăduitor față de toți (…), judeci cu blândețe și ne conduci cu multă îngăduință (…). Prin acest exemplu, tu ai învățat poporul tău că cel drept trebuie să poarte cu omenie”. Această răbdare și această bunăvoință din partea lui Dumnezeu sunt evidente în întreaga istorie a mântuirii.
Prima parte explică în mod alegoric cele mai importante șapte cuvinte ale povestirii; e un mic glosar sau dicționar de termeni alegorici ai parabolei. Explicarea este atribuită lui Isus, intrat în casă și rugat de apostoli să o facă. „Explică-ne parabola neghinei din ogor”, i-au zis ei.
Isus le-a răspuns: „Cel care seamănă sămânța bună este Fiul Omului – ogorul este lumea; sămânța bună (grâul bun) sunt fiii împărăției; neghina sunt fiii Celui Rău, iar dușmanul care a semănat-o este diavolul; secerișul este sfârșitul lumii; iar secerătorii sunt îngerii”.
Partea a doua a explicării parabolei contrapune destinul diferit al neghinei și al grâului la judecata finală a lui Dumnezeu, care este descrisă cu clasica terminologie apocaliptică: foc, cuptor aprins, plânset și scrâșnire din dinți.
Parabola neghinei ne învață că răbdării lui Dumnezeu trebuie să-i răspundă răbdarea și îngăduința noastră, a oamenilor, şi nu zelul fanatic al servitorilor proprietarului grâului: „Stăpâne, i-au zis aceștia, vrei să mergem să culegem neghina?”. „Nu, a răspuns proprietarul, ca nu cumva odată cu neghina să smulgeți o dată cu ea și grâul. Lăsați-le să crească împreună până la seceriș”. Lecția de bunăvoință, de răbdare și de toleranță, desprinsă din evanghelie în general și din parabola neghinei în particular, este adresată nouă tuturor, pentru că toţi suntem exigenți faţă de greșelile altora și înclinați să ne justificăm pe noi înșine și să ne scuzăm cu multă ușurință. Avem o vedere foarte pătrunzătoare când e vorba despre bârna din ochiul altuia și foarte slabă când e vorba despre bârna din ochiul nostru. Să fim conștienți că nimeni nu este atât de perfect încât să nu aibă în el și puțină neghină. Nimeni nu poate să-și închipuie că este grâu curat sută la sută. Isus a spus: „Numai Dumnezeu este bun”. „De aceea, nu condamnați și nu veți fi condamnați, pentru că cu măsura cu care măsurați vi se va măsura și vouă”. (PTI)
Lasă un răspuns