În perioada 28 iunie-5 iulie 2015 parohia “Sfântul Anton de Padova” din Iaşi a avut bucuria de a găzdui un adevărat festival al copilăriei şi veseliei, festival care s-a desfăşurat atât în parohia noastră cât şi la Pralea, judeţul Bacău.
Tema campusului a fost „Prinţul Isus, modelul copiilor”, inspirată din povestea „Micul Prinţ” de Antoine de Saint Exupery. Astfel, pe parcursul zilelelor de campus, copiii au călătorit alături de micul prinţ, luând parte, prin intermediul scenetelor pregătite de tineri, la aventurile acestuia şi au cunoscut personajele pe care micul prinţ le întâlnea şi în acest mod au reuşit să înţeleagă că esenţialul este invizibil ochiului, că trebuie să treacă de aparenţe şi să descopere ceea ce se află la interior.
Entuziaşti şi plini de energie, atât animatorii cât şi copii, ne-am adunat duminică, 28 iunie, în jurul altarului pentru a începe campusul aşa cum se cuvine, şi anume cu Sfânta Liturghie a copiilor de la ora 9, celebrată de părintele vicar Ovidiu Ciprian Solomon. La această Sfântă Liturghie i-am cerut ajutorul Domnului pentru a ne bucura împreună de zile frumoase, fără incidente, astfel încât acest campus să fie o amintire frumoasă şi de durată pentru toţi copiii care au participat.
Duminică, imediat după Liturghie, copiii au fost împărţiţi pe grupe şi s-au bucurat la vederea animatorilor ce i-au însoţit în această călătorie. De asemenea, şi-au reamintit imnul parohiei şi plini de energie au participat la toate bansurile propuse. Luni, începând cu ora 9.00, ne-am întâlnit cu toţii în curtea bisericii şi am început prima zi a campusului, zi în care am participat la Sfânta Liturghie, am dansat, ne-am jucat, am urmărit cu interes aventurile micului prinţ şi cu ajutorul catehezei, am înţeles importanţa familiei şi a recunoştinţei faţă de părinţi.
Marţi, la ora 7.00, puţin somnoroşi dar cu adevărat încântaţi, ne-am adunat în curtea bisericii, cu bagaje mai mici sau mai mari, gata de a porni spre satul Pralea, din judeţul Bacău, unde ne aştepta o casă încăpătoare cu o curte suficient de mare încât să ne putem desfăşura activităţile după bunul plac. Înainte însă de a urca în autocar, am participat alături de părinţi la Sfânta Litughie pentru a-L ruga pe Dumnezeu să fie alături de noi şi să ne călăuzească paşii în aşa fel încât să ne întoarcem mai bogaţi în credinţă din acest campus. Drumul spre destinaţie ne-a părut lung căci eram nerăbdători să ne bucurăm de acea zi frumoasă cu jocuri şi dansuri, aşa că odată ajunşi, distracţia a şi început.
Programul zilelor petrecute la Pralea a fost bine organizat. Pentru copii ziua începea la ora 7:30 cu deşteptarea, pe care părintele Ciprian o transforma mereu într-o distracţie. Imediat după ritualul dimineţii, ne întâlneam în curte pentru a face înviorarea. Pentru a începe ziua aşa cum se cuvine, nu rămânea decât să facem rugăciunea de dimineaţă şi să servim micul dejun, preparat atent de doamnele bucătărese. După micul dejun, copiii aveau puţin timp pentru a-şi pune în ordine lucrurile, iar odată cu ora 9.00 puteam începe ziua de campus. În fiecare zi până la ora 12.00, cântam, dansam, ne bucuram de scenetă şi purtam discuţii în cadrul catehezelor. La ora 12.00 participam în mod activ la Sfânta Liturghie, iar imediat după aceasta ne adunam în sala de mese pentru a servi prânzul şi a aduna forţe noi pentru provocările următoare.
Dacă până la prânz activităţile au fost aceleaşi în fiecare zi, nu putem spune acelaşi lucru şi despre după-amiezi care aveau activităţi diversificate. Astfel, miercuri am făcut o drumeţie prin pădure, însă nu a fost totul atât de simplu, traseul fiind ingenios pregătit, cu indicii de urmat şi provocări de îndeplinit pentru a putea înainta şi ajunge la linia de Finish. Joi am mers în vizită la o fermă din apropiere. Şi pentru că cei de la fermă aveau nevoie de puţin ajutor, nu ne-am dat în lături şi am pus şi noi mâna la treabă. Cum după muncă şi răsplată, la întoarcere am făcut un popas la un local unde ne-am răcorit cu suc şi îngheţată. Ajunşi acasă am profitat de ultima seară la Pralea şi am făcut un foc imens de tabără în jurul căruia am cântat şi dansat, iar apoi ne-am bucurat de un grătar pe cinste. Pentru că a fost o zi plină, la ora 23.00 ne-am retras în camere.
Vineri, după prânz ne-am strâns lucrurile, am făcut ordine în cameră, apoi ne-am întâlnit pentru o poză de grup şi în cele din urmă am urcat în autocar. Pentru că ne era dor de cei dragi şi vroiam să le facem o surpriză, ne-am oprit în Bacău la un complex comercial pentru a duce o amintire celor ce ne aşteptau nerăbdători.
Campusul nu s-a terminat cu întoarcerea de la Pralea, ci a continuat şi în ziua de sâmbătă, când am vizionat ultima scenetă şi am descoperit o lecţie importantă şi anume “esenţialul e invizibil ochiului”. Campusul avea să ia sfârşit duminică, când, după Sfânta Liturghie am prezentat un scurt moment artistic pregătit pe parcursul zilelor de campus. Spectacolul a fost o mulţumire pentru toţi cei ce au ajutat la buna desfăşurare a campusului, pentru cei care au contribuit financiar pentru a ne putea bucura de aceste zile frumoase, pentru doamnele bucătărese care ne-au însoţit la Pralea, cât şi pentru părinţi.
Gândurile bune şi rugăciunile noastre sunt îndreptate spre părintele paroh Alois Farţadi care ne-a fost alături şi ne-a susţinut cu drag în repetate rânduri în activităţile noastre, dar şi către părintele Ciprian care ne-a însoţit în permanenţă cu entuziasm şi grijă în aşa fel încât campusul să fie pentru toţi cei implicaţi o amintire deosebită despre prietenie şi dăruire.
Deşi campusul s-a încheiat, glasurile copiilor ne-au bucurat cu un salut deosebit: “Ne vedem în fiecare sâmbătă la activitățile propuse!”
Raluca Rusu
Fotografiile le puteți vizualiza aici.
Lasă un răspuns