„Papa mobilizează, tinere, acționează!” a fost tema zilei de formare pentru tineri din data de 30 martie 2019, organizată de Acțiunea Catolică „Sfântul Iosif” Iași, ce a avut rolul de a ne pregăti pentru venirea Papei de pe 1 iunie. A fost o zi de formare concentrată pe imboldurile Papei pentru tineri de a se implica în comunitate.

Ziua de formare a avut loc în Roman, la Parohia „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, unde au fost prezenți tineri din zonele Iași și Roman. Am început la ora 9:30 cu o rugăciune comună, pentru ca Domnul să ne facă ziua cât mai rodnică. Apoi, întăriți de harul divin, am urmărit prezentarea părintelui Felix Roca despre Papa Francisc. În prezentare se regăseau câteva pasaje despre Suveranul Pontif, care îl definesc ca părinte spiritual și îmi voi lua răgazul să le amintesc.

Jorge Mario Bergoglio (cunoscut mai târziu ca Papa Francisc), înainte de a fi sfințit episcop auxiliar de Buenos Aires, își alege motoul episcopal „L-a privit cu sentiment de iubire și l-a ales”, anticipând, parcă, momentul alegerii sale ca Papă prin intermediul iubirii lui Dumnezeu. În același an al alegerii sale ca Papă, adică în anul 2013, în Duminica Floriilor, îndeamnă tinerii cu următorul mesaj: „Tinerii trebuie să spună lumii: este bine a-l urma pe Isus, este bine a merge cu Isus, este bun mesajul lui Isus!”. Cu alte cuvinte, Papa îi asigură pe tineri că Isus este cel mai bun model de urmat și că, ajutați de El, Biserica tânără va înflori.

La Ziua Mondială a Tineretului din 2013, Suveranul Pontif îi încurajează pe tineri să se implice în viața comunității, să fie „protagoniștii schimbării”. Mesajul său mobilizator spune: „Continuați să depășiți apatia și să oferiți un răspuns creștin la neliniștile sociale și politice care apar în diferite părți ale lumii. Nu priviți viața de la balcon!”, subliniindu-le faptul că pot aduce schimbarea nu din exterior, din balconul propriu, ci numai din interior, implicându-se în viața comunității, ieșind din zona de confort.

Trei ani mai târziu, la Cracovia, aduce în lumină un lucru dificil de recunoscut: „În viață există o altă paralizie mai periculoasă, care se naște atunci când se confundă fericirea cu o canapea!”. Într-adevăr, este mult mai comod a ne trăi viața în „bula” noastră ce ne oferă siguranță, conduși de rutina zilnică, decât a căuta noi provocări, a întâlni oameni noi sau a încerca să facem schimbări în viețile noastre. Dar Papa vrea cu totul altceva, el ne vrea „tineri cu papuci, ba chiar cu ghete, jucători în teren, nu pe banca de rezerve”. În încheiere ne spune „viața este frumoasă, numai să vrem să o trăim, să lăsăm o amprentă asupra istoriei, să nu lăsăm ca alții să decidă viitorul nostru!”.

Însuflețiți de cuvintele Papei, ne-am îndreptat gândul către Isus prin pregătirea Sfintei Liturghii. Am avut astfel prima ocazie să aplicăm ce ne spune Papa, și anume să ne implicăm, nu doar să participăm „de la balcon”.

După Liturghie, ajutați de hrana sufletească primită în Euharistie, dar și de cea trupească din pauza de prânz, am început cea de-a doua parte a zilei de formare: „Tinerii Papei în ACTiune”. Șase voluntari aleși din rândul nostru și-au format echipe asemănătoare, din care trebuiau să facă parte, pentru diversitate, tineri ce purtau ochelari, adidași ori glugă sau tineri cu părul roșcat sau blond. În final, cu toții ne-am găsit locul într-o echipă, chiar dacă poate ne-am separat de parohia cu care venisem. Astfel împărțiți, am primit fiecare echipă câte 2-3 sarcini pe care trebuia să le îndeplinim, toate cu tema centrală: să ieșim din „bula” noastră, din zona de confort, întocmai cum ne spunea Papa în citatele din prezentarea de dimineață. Printre sarcini se numărau: a ajuta o persoană să treacă strada cu bagaje, a ne juca cu un copil trist, a ne ruga Tatăl Nostru pentru pace împreună cu oameni întâlniți pe stradă, dar și „interviuri” luate trecătorilor despre venirea Papei Francisc în România sau despre importanța Postului Mare în viețile lor.

Unii dintre oamenii cu care am interacționat au fost surprinși de faptul că vrem să îi ajutăm, alții au fost reticenți, motivând că nu sunt obișnuiți să primească ajutor de la necunoscuți și fără să ofere nimic în schimb. Asta demonstrează că trebuie să ne implicăm mai mult în societate, să ajutăm mai mult oamenii de lângă noi, chiar și necunoscuți.

La finalul zilei de formare, după împărtășirea impresiilor, am cântat Imnul Acțiunii Catolice, care ne amintește că suntem mereu în slujba Domnului și i-am cerut în rugăciunea de încheiere să ne ajute să îl primim cu inimi curate pe Papa și să îi punem în aplicare sfaturile.

Felix Hugeanu